Sierra de las Nieves

Am vizitat Sierra de las Nieves într-o tură organziată, de o zi, cu plecare din Malagaoraș situat la o distanță circa o oră de mers. Peisajele de aici sunt foarte interesante, aici găsindu-se cel mai adânc aven din Andaluzia, un labirint complex de peșteri și galerii și vârfuri care se înalță la înălțimi de aproape 2.000 de metri, cum ar fi La Torrecilla.

Pe perioada iernii, regiunea muntoasă slab populată este adesea acoperită de o pătură strălucitoare de zăpadă, de aici venind și numele parcului. Bradul spaniol (Abies pinsapo), este o relicvă a erei glaciare din Peninsula Iberică, găsit doar în trei zone din sudul Spaniei și nordul Marocului, este o specie de brad care se găsește în zonele montane ale Andaluziei, fiind una dintre caracteristicile acestei zone. Printe speciile de animale cele mai cunoscute se numără ibexul, cu una dintre cele mai mari populații din Spania, dar și mai multe specii de vulturi.

Zona centrală din Sierra de las Nieves este protejată ca parc natural din 1989, iar în 2021 parcul a fost extins și declarant ca parc national ajungând la o suprafață circa 20.000 ha. În prezent Sierra de las Nieves este al treilea parc național din Andaluzia și cel de-al 16-lea parc național din Spania. În 1995, Sierra de las Nieves a fost declarată Rezervație a Biosferei de către UNESCO, înglobând o suprafață de 93.930 ha, care cuprinde și zone din jurul parcului, care se caracterizează geografic prin munți abrupți, vârfuri parțial acoperite de zăpadă și chei și 14 sate din zonă.

Prima escală am făcut-o la centrul de vizitare de la Cortes de la Frontera, după care am făcut o scurtă plimbare perin parc, în zona Mirador de Luis Ceballos. Punctul de belvedere se află pe un rezervor de apă destul de bine camuflat, folosit pentru stingerea incendiilor, frecvente în zonă în perioada de vară. Punctul de belvedere este numit așa în onoarea lui Luis Ceballos, un botanist care a studiat zona și a făcut cunoscută flora provinciei. De aici este se poate vedea atât valea Guadalhorce, cât și muntele Tajo de la Caína, un perete de calcar cu o înălțime de aproximativ 100 de metri. Tot aici este și punctul de plecare spre mai multe trasee care merg în Sierra de las Nieves.
După plimbarea în parc ne-am oprit la Monda, un sat din rezervația biosferei, în care comunitatea locală a construit o fabrică modernă de preluarea a măslinelor, una dintre principale resurse ale comunităților din zonă.

Ne-am continuat vizita în Alozaina, unul dintre satele din rezervația biosferei, sat în care am luat și cina. Pentru cazare am optat pentru un mic hotel de familie din Tolox, Hostal La Plaza, un hotel destul de plăcut și cochet.

[Vizitat în 01.10.2022]

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*