Era ultima mea zi în Coreea și aveam avion după prânz și câteva ore rămase până atunci. Taifunul Sanba, pe care îl ”ratasem” în Jeju și în ziua precedentă când am fost în DMZ își intra în drepturi și la Seul. Deși ploua serios, Seulul nu era încă în centrul taifunului, lucru care avea să se întâmple după amiaza. Am avut de ales între a sta ferit de ploaie la hotel până la plecarea spre aeroport sau să trag o tură prin ploaie la Jongmyo Shrine. Am ales cea de-a doua variantă.
Jongmyo Shrine reprezintă locul în care regii și reginele dinastiei Joseon veneau să se roage, dar și locul sacrificiilor. A fost construit în 1395 și la fel ca majoritatea palatelor a fost ars în timpul invaziei japoneze din 1592. A fost reconstruit relativ repede în 1608. În prezent complexul numără 19 camere care găzduiesc 49 altare de rugăciune, iar în 1995 a fost inclus în lista Siturilor Patrimoniului Mondial UNESCO.
Jongmyo Shrine se vizitează doar la ore fixe și numai cu ghid, așa că orice altă posibilitate este exclusă din start. Am ajuns acolo chiar înainte de prima vizită. Fiindcă la ora 9 era programat grupul de limbă japoneză eu am fost trimis la plimbare și sfătuit să mă întorc peste o oră. Nu-mi puteam permite așa ceva, așa că am cerut bilet la grupul de japonezi.
Din indicațiile ghidului n-am înțeles mare lucru (adică nimic), dar cred că spre final nici japonezii nu mai erau interesați de poveste. Taifunul deja ajunsese în Seul. Oricum și vizita noastră a ajuns la final, așa că era timpul să pornesc spre aeroport. I-am transmis ghidei noastre un ”arigato gozaimasu” și am plecat.
M-am întors pentru ultima dată la hotel ud leoarcă. Mi-am luat bagajul și spre deosebire de sosirea mea în Coreea (când am optat pentru tren) am plecat spre aeroport cu autobuzul. Mai aveam o ultima grijă înainte de plecare și anume ca Sanba să nu-mi anuleze zborul. În cele din urmă am avut noroc.
Leave a Reply