Cu o lungime de aproape 4000 km, Route 66 a fost prima și principala autostradă care a legat pentru multă vreme zona estică a SUA de cea vestică. Autostrada a fost deschisă în anul 1926 și făcea legătura între Chicago (Ilinois) și Santa Monica (California), traversând opt state. După aproape 60 de ani de funcționare, Route 66 a fost declasată ca drum interstatal la 27 iunie 1985 și s-a decis eliminarea tuturor indicatoarelor specifice.
Dincolo de faptul că aceasta nu mai există în mod oficial, Route 66 continuă să atragă numeroși turiști, oameni din întreaga lume venind aici să conducă pe această autostradă mitică, să stea în moteluri de epocă, să se uite la atracțiile ciudate de pe marginea drumului sau să mănânce la micile restaurante specifice. Practic o călătorie pe Route 66, este o întoarcere în timp, pentru a revedea un drum care a reprezentat pentru multă vreme un simbol al Americii și a inspirat numeroase filme și cântece.
În călătoria mea prin Vestul Americii nu mi-a propus să vizitez și Route 66, dar după ce am plecat din San Diego spre Marele Canion, iar GPS-ul ne-a indicat să mergem înainte 600 mile, am hotărât că un scurt ocol și să parcurgem o mică distanță pe acest drum. Am optat să ieșim din autostrada I 40, după ce am parcurs vreo trei sferturi din drumul nostru, și să ne îndreptăm spre Route 66 în localitatea Peach Springs din Arizona.
Secțiunea pe care am parcurs-o nu semăna mai deloc cu o autostradă, ci mai degrabă cu un drum național de pe la noi, de-a lungul căruia se înșiră mai multe magazine de suveniruri și restaurante, adică ceea ce am putut să vedem din Peach Springs. În cele din urmă am decis să facem și o escală, așa că am luat ca reper primul dinozaur care ne-a ieșit în cale și am tras pe dreapta.
Am oprit la Grand Canyon Caverns, în Arizona, un loc de popas unde se găsește un mic parc de distracție pentru copii, o mină abandonată, un restaurant și magazin cu suveniruri, dar și niște peșteri. Noi ne-am rezumat la o scurtă gustare, pentru că trebuia trebuia să ne ținem de programul stabilit pentru vizita la Marele Canion. Totuși, am putut să aflăm că aici se poate vizita o rețea de peșteri dezvoltate în calcar, peșteri care au fost descoperite în 1927 (deși erau cunoscute de mai multă vreme de indieni) și denumite inițial Peșterile Dinozaurilor. Ulterior, după ce s-a descoperit că acestea se întind până la Marele Canion, acestea au fost redenumite, numele actual fiind Peșterile Marelui Canion (Grand Canyon Caverns).
[Vizitat în 16.07.2009]
Leave a Reply