Qal’at al-Bahrain

Una dintre cele mai importante atracții din Bahrain este Qal’at al-Bahrain, situat în partea de nord a orașului Manama. În sit au fost descoperite urme de ocupare continuă datând de peste 4000 ani. În același timp este fosta capitală a civilizației Dilmun, care a controlat comerțul din zona Golfului Persic, între Mesopotamia și Valea Indusului. Săpăturile din ultimii 50 de ani au evidențiat structuri rezidențiale, publice, comerciale și militare, care atestă importanța locației de-a lungul secolelor. În secolul al XVI-lea insula Bahraian a fost cucerită de portughezi care au stăpânit zona până prin secolul al XVII-lea, motiv pentru care situl se mai numește și Fortul portughez.

Am vizitat situl de două ori în două zile consecutive. Prima vizită a fost una organizată pentru participanții la un curs dedicat managementului siturilor UNESCO. Am ajuns acolo seara și prima escală am făcut-o la Muzeul Sitului Qal’at al-Bahrain. Muzeul este unul modern, fiind inaugurat în 2008, colecția sa prezentând cinci perioade istorice diferite care sunt aranjate cronologic, fiecare în cadrul propriei sale galerii separate.

Ne-am continuat vizita în interiorul fortului, unde am fost invitați să asistăm la un Night show, care rezumă într-un mod extraordinar, toată istoria zonei. Am avut ocazia să mai vad și alte astfel de spectacole, dar cred că acesta este în top.

Cea de-a doua vizită am făcut-o în dimineața imediat următoare. Luând în calcul temperaturile din Bahrain, am optat să plec de la hotelul meu situat în centrul orașului Manama la ora 7 am. Am optat pentru autobuz, care merge spre vest (nu mai și ce număr era, dar informația în engleză, este foarte ușor de găsit în Bahrain). Am coborât la una dintre stațiile din dreptul fortului, urmând să merg pe jos vreo 2 km (după estimarea mea). Din păcate drumul urmat se oprea la o autostradă, iar traversarea nu era o opțiune. Am fost nevoit să mă întorc și să fac un ocol de-a lungul autostrăzii. Într-un final am ajuns și la fort.

Intrarea este la liberă, adică fără bilet. Fortul, de dimensiuni destul de mari, are mai multe straturi de istorie ale civilizațiilor care au trecut pe aici și a fost restaurat în ultimii ani. În orice caz, pot fi văzute clasicele turnuri și șanțul de apărare, dar și o serie de alte ruine despre care se poate ghici doar destinația inițială.

Am părăsit fortul, plecând tot pe jos, însă spre altă stație de autobuz. Era trecut de ora 8.30, iar căldura era insuportabilă deja. Nu mai spun de praf.