Mănăstirea Noravank și Peștera Areni

Mănăstirea Noravank a reprezentat prima escală pe care am făcut-o după ce am plecat din zona sudică a Armeniei, unde am vizitat Tatev-ul și Satul rupestru Khndzoresk, pe drumul de întoarcere către Erevan. Mănăstirea se află în valea râului Arpa, accesul aici făcându-se pe un drum destul de bun, care tranversează niște chei spectaculoase încă de la început. În zona mănăstirii valea este ceva mai largă, însă peisajul este unul excepțional, mai ales dacă ajungeți într-o zi însorită așa cum a fost cazul meu.

Mănăstirea Noravank a fost fondată în secolele XIII-XIV-lea, ulterior devenind unul dintre principalele centre spirituale, educaționale și culturale ale provinciei Syunik. Complexul este format din două capele și trei biserici: Surb Karapet, Surb Grigor și Surb Astvatsatsin. În anul 2002, Mănăstirea Noravank a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Prima biserică construită aici a fost Biserica Surb Karapet (Sf. Ioan Botezătorul), între 1216 – 1223, în secolul al XIII-lea. Biserica este frumos decorată la exterior, în special în partea vestică, unde se află intrarea. În anul 1275, pe latura nordică a bisericii Surb Karapet a fost adăugată biserică dreptunghiulară Surb Grigor (sf. Grigore), care a devenit mormântul prințului Smbat Orbelyan.

Principala biserică din Noravank este însă Biserica Surb Astvatsatsin (Sf. Maica Domnului). Aceasta a fost construită în secolul al XIV-lea, fiind finalizată în anul 1339 și aparține grupului de biserici cu două etaje, răspândite în Armenia medievală. Pe latura vestică se găsesc scările de acces spre etajul superior, cele două uși fiind foarte frumos decorate. Tot în complex se găsește și un mic muzeu, care prezintă puțin din istoria de secole a mănăstirii și care se vizitează pe bază de bilet.

După o vizită extrem de relaxantă și plăcută am plecat înapoi, iar la ieșirea din defileu m-am oprit pentru o scurtă vizită la peștera Areni. Peștera este deosebit de interesantă datorită descoperirilor arheologice de aici. Primele identificate au fost mai multe morminte care datează de peste 7000 ani (4000-5000 î.e.n.). Ulterior a fost descoperit un pantof de piele datat din 3500 î.e.n., ceea ce l-a făcut cel mai vechi pantof din piele din lume. Cam în aceeași perioadă cu descoperirea pantofului, a fost făcută o altă descoperire majoră și anume o cramă. Vechimea obiectelor găsite pare să fie de peste 6000 ani, ceea ce o face cea mai veche cramă cunoscută din lume.

În exteriorul peșterii sunt amplasate o mulțime de panouri informative, atât despre peșteră, cât și despre zona înconjurătoare, atât despre partea culturală și socială a zonei, cât mai ales despre biodiversitate, așa că este un bun prilej pentru a descoperi informații noi și utile pentru o mai bună înțelegere a tot ceea ce reprezintă această zonă.

[Vizitat în 10.05.2022]

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*