
După o zi în care am plecat de dimineață din Atena, după ce am vizitat Epidavros și Napflio și fără vreo rezervare pentru noaptea care urma, am ajuns la concluzia că pentru a putea vizita în ziua următoare și Mycene și ceva pe la Corint ar fi mai bine să mă cazez direct la Mycene. Din Napflio până în Argos am mers cu un autobuz local, iar din Argos spre Mycene am luat un taxi care mi-a crescut cheltuielile cu aproximativ 15 euro (trebuie luat în calcul ca în afara localității s-a aplicat tariful 2, ceva mai mare). Cred ca o soluție mai buna era sa iau un autobuz spre Corint sau Atena până la Fichtio și de acolo vreo 2 km pe jos. În fine, poate date viitoare.
În Mycene m-am cazat la Hotelul Klitemnistra (recomandarea Lonely Planet). Proprietarul, un domn mai în vârstă a fost foarte amabil, așa că am stat ceva de vorba cu el. Cred că eram singurul turist din hotel, iar prețul mi l-a comunicat abia după cazare (30 euro). Am făcut în schimb o scurtă incursiune prin sat unde am servit și masa. Există multe opțiuni pentru a servi masa, dar și pentru cazare, așa că recomandarea mea este să nu vă limitați la Lonely Planet, chiar și în extrasezon.
Conform programului propus, de dimineață am făcut check-out-ul și am pornit pe jos spre situl arheologic, situat probabil la circa 1 km, în vreme ce mă depășeau din ce în ce mai multe autocare cu turiști.
Mycene a fost unul dintre cele mai importante centre ale civilizației grecești, dominând din punct de vedere militar o mare parte din sudul Greciei în al doilea mileniu î.e.n. Acest lucru reiese și din faptul că timp de circa 500 ani (între anii 1600 și 1100 î.e.n) este recunoscută ca perioada miceniană, cu referire la Mycene și care a reprezentat prima epoca importantă a civilizației grecești.
Prima escală am făcut-o la Tezaurul lui Atreus situat pe partea stângă a drumului. Tezaurul lui Atreus sau Mormântul lui Agamemnon este un ”cavou” impresionant situat în Dealul Panagitsa, fiind construit în Epoca de Bronz în jurul anului 1250 î.e.n. Se pare că mormântul nu are nicio legătură cu Atreus sau cu Agamemnon ci mai degrabă cu un conducător de dinaintea lor. Mie mi-a plăcut foarte mult tavanul încăperii, construit în forma conică.
La circa 200-300 m mai departe se află ruinele cetății (Acropolis). Mult mai bine conservate decât multe alte ruine din Grecia, ruinele Acropolelui micenian sunt o atracție în sine. Încă de la început vizitatorii sunt întâmpinați de ”Poarta leilor”, considerată ca fiind prima sculptură monumentală din Europa.
Dincolo de Poarta leilor, pe partea dreaptă se află mormintele a șase regi, dispuse în cerc. Aici au fost descoperite mai multe obiecte și măști îngropate odată cu aceștia și care se regăsesc (cred că mai degrabă sub forma de copii) la muzeul din incinta complexului.
În continuare vizita se desfășoară printre diferite ruine, care au avut în trecut diferite utilizări. Nu trebuie să omitem nici peisajele din zona și nici dealul în care se găsește ”Tezaurul lui Atreus”. În partea superioară exista și un rezervor de apă, accesibil pe niște scări care coboară în inima muntelui (nu foarte mult, însă este nevoie musai de lanternă).
Ultimul obiectiv al sitului a fost muzeul, destul de modern cu destul de multe obiecte expuse, o parte dintre ele fiind copii. Trebuie însă să păstrați biletul pentru toate cele 3 obiective ale sitului.
După vizită m-am întors la hotel să-mi recuperez rucsacul și am pornit mai departe, pe jos, până la Fithio. Aici se poate cumpăra bilet dintr-un magazin situat vis-a-vis și am așteptat autobuzul spre Istimus (lângă Corint), următoarea mea destinație.
Leave a Reply