Casa Fecioarei Maria, situată la vreo 10 km de centrul localității Selçuk, este amplasată la punctul teminus al unui drum care urcă un deal abrupt, ca apoi să coboare brusc într-o fundătură, în care este amenajată o parcare insuficientă pentru afluxul mare de turiști. După o parcare dificilă, cu puține locuri libere, am trecut de o zonă de magazine de suveniruri și terase și am intrat în zona complexului. Tariful de vizitare este de 12,5 TL.
Casa a fost ”descoperită” de un cleric francez pe nume Gouyet, care a încercat să verifice viziunile călugăriței catolice Catherine Emmerich (1774 – 1824), transpuse într-o carte de scriitorul C. Brentano, călugăriță care n-a niciodată însă prin aceste locuri. Deși clericul a raportat descoperirea acesta n-a fost crezut. Aproximativ zece ani mai târziu, preotul H. Jung, a pornit o a doua căutare a casei, pe care a descoperit-o la 27 iunie 1891. Se spune că această casă reprezintă locul unde se pare că Fecioara Maria și-a petrecut ultimii ani din viață. Acest lucru nu este nici recunoscut în mod oficial de Biserica Catolică, dar nici negat.
La prima vedere (poate și la a doua) casa nu pare în niciun caz una de 2000 de ani, iar stilul arhitectonic este izbitor de asemănător cu cel bizantin. Are vreo 2 încăperi, una cu o capelă mică și cealaltă o cameră mică în care se pare că a locuit propriu-zis Fecioara Maria. Din păcate nu este permisă fotografierea, însă se mai poate face ceva pe ascuns. Afară este un izvor (ca de obicei care face minuni) cu apă destul de rece și un zid al dorințelor, în care fiecare turist își scrie visele pe o hârtie și o agață de zid.
[Vizitat în 12.08.2012]
Leave a Reply