Medjugorje

Medjugorje este un oraș din Herțegovina situat la aproximativ 25 km de Mostar, pe care l-am inclus la ”și altele” într-o zi plină, care a inclus Blagaj, Počitelj și o relaxare la plajă, la cascada Kravica. Orașul în sine nu are nimic deosebit, în sensul că aici nu regăsim monumente istorice sau locul unei povești din vremuri demult apuse.

Orașul a început să fie cunoscut începând cu 1981, când se pare că Fecioara Maria s-ar fi arătat unor copii. La scurt timp după acest ”eveniment”, au început să sosească pelerini, fapt care la momentul respectiv (țară comunistă, laică și fără Tito, care murise cu un an înainte), a pus în dificultate autoritățile din Iugoslavia.

Mai mult decât atât, se pare că mulți iugoslavi se fereau de catolicism, mai ales că Biserica Catolică a fost asociată cu o mișcare fascistă croată (Uštasa) care s-a aliat cu Germania nazistă și a comis mai multe masacre și deportări. Din acest motiv, dar și de frica unui naționalism croat sau idealuri neofasciste, autoritățile iugoslave au asociat aparițiile cu o păcăleală. La drept vorbind, orice apariție de genul acesta este o mare păcăleală, dar se pare că și dup sute sau mii de ani tot mai ține.

În ciuda eforturilor de descurajare demarate de autorități, credincioșii au continuat să vină la Medjugorje, iar după jumătatea anilor 80, chiar autoritățile iugoslave au fost acelea care au acreditat ideea ca orașul să devină un centrul turistic și astfel să crească încasările din turism. Chiar și pe perioada războiului din Bosnia și Herțegovina, din perioada 1992-1995, pelerinii au continuat să vină, iar după război, Medjugorje a simbol al renașterii.

Din perspectivă personală vizita aici nu mi-a trezit niciun sentiment. Nu sunt amator de pelerinaje religioase și privesc religia (oricare ar fi ea) mai degrabă din perspectivă istorică și arhitectonică, lucruri pe care nu le-am regăsit aici.

[Vizitat în 20.08.2017]