Una dintre escalele pe care le-am făcut în tura de o zi prin Palestina a fost la Mănăstirea Mar Saba. Am ajuns aici după ce am făcut un ocol pe la Solomos’s Pools, Hebron și Herodium, fiind ultima escală înainte de Betleem.
După un drum care a traversat mai multe sate și după ce am urcat și coborât mai multe dealuri prin deșertul Iudeii, am ajus în final la Mănăstirea Mar Saba, Ascunsă destul de bine într-o vale.
Spre surpriza noastră, când am ajuns la Mar Saba ne-am intersectat cu un grup de turiști români, veniți cu atutocarul, care tocmai se pregătea să viziteze mănăstirea. Din păcate pentru doamne, acesul femeilor este interzis în mănăstire, așa în timp ce eu am intrat după grupul de bărbați români, soția mea s-a întreținut cu soțiile acestora.
Mar Saba este o mănăstire ortodoxă, ctitorită în secolul al V-lea în anul 484), atunci când un călugăr, originar din zona Turciei de astăzi, a amenajat o biserică într-o peșteră. De-a lungul timpului, mănăstirea a avut o istorie destul de zbuciumată, fiind atacată de persani, beduini arabi și fiind pe rând sub influența diferitelor comunități religioase. În prezent mănăstirea este locuită de vreo 15 călugări.
Vizita în interior nu m-a impresionat în mod deosebit, adevărata sa valoare constând în decorul exterior al mănăstirii. Chiar vis-a-vis de mănăstire, este amenajată o potecă, pe care cred că orice turist care ajunge aici trebuie să se aventureze câteva sute de metrii. Acolo se găsește punctul din care mănăstirea Mar Saba poate fi văzută în toată spelndoarea sa, dominând zona ca o fortăreață ridicată la intrarea în Valea Kidronului.
Încântați de ceea ce am văzut, am pornit înapoi, încercând să ajungem la timp și pentru o vizită la mănăstirea Sf. Teodosie, din apropiere. Din păcate, din cauza zilei scurte de sfârșit de noimebrie și a programul redus de vizitare, am ajuns la mănăstirea Sf. Teodosie, când toate porțile erau închise pentru public.
[Vizitat în 25.11.2017]
Macar asa o vad si eu..