Încă din prima zi am văzut că vis-a-vis de centrul de conferințe este o rețea de punți și un traseu turistic marcat. Așa că într-o pauză de prânz am pornit împreună cu Raluca să ”aprofundăm” respectivul traseu. Acesta nu este nici lung și nici foarte spectaculos, însă oferă o perspectivă frumoasă asupra mării. După ce am trecut de o unitate militară (și militari care patrulau), ne-am oprit pentru o scurtă vizită la un mic templu care ne-a apărut în drum.
Templul, nu foarte mare, era închis. Totuși, cheia era la vedere și am intrat pentru câteva minute în interior. Pentru Raluca a fost prima vizită într-un templu budist și cred că nu a fost dezamăgită.
Nu departe de templu este zona de vizitare a cascadelor Cheonjeyeon, pe care l-am vizitat dar într-o altă zi, tot într-o pauză de prânz.
Cascadele Cheonjeyeon (care în limba coreeană înseamnă Împăratului Cerului) reprezintă o succesiune de 3 cascade dintre care primele 2 sunt cele mai spectaculoase: prima cu o cădere de 22 m, care formează un lac cu adâncimea de 21 m, iar a doua cu o cădere de 30 m. Conform legendei locale, șapte nimfe au coborât noaptea din ceruri și au făcut baie in lacul de aici, motiv pentru care zona este o atracție turistică populară. Zona, mai ales pădurea din jur, a fost desemnată ca arie protejată în 1993, cu scopul de a proteja vegetația rară din zonă.
Ca să ajungem acolo am urmat drumul peste Podul Îngerilor (Angel Bridge) sau Podul celor 7 Nimfe (tot acelea de la cascadă), un pod pietonal construit ca atracție, deși mie mi s-a părut că nu se integrează deloc în peisaj.
Leave a Reply