Prima mea vizită la Istanbul a fost de fapt o escală de vreo 12 ore. Am aterizat pe aeroportul Ataturk pe la 7.30 am. Cum nu aveam decât bagaj de mână am decis să-l las la aeroport, deși prețul era destul de piperat (aproape 10$). De la aeroport am luat metroul până la Zeytinburnu, unde am schimbat cu un tramvaiul T1 până la Sultanahmet, stație amplasată chiar îin zona obiectivelor turistice. Nu exista bilete, iar pentru acces sunt disponibile niște automate de jetoane (prețul era 2 lire). La transfer trebuie un alt jeton.
Am ajuns în centru destul de devreme, iar ploaia și vremea rece au accentuat senzația de dimineață devreme. Primul lucru a fost să schimb niște bani. Sunt unele case de schimb prin zonă dar erau fie închise fie mi s-a părut că au același curs de schimb ca la aeroport, așa că am optat pentru a retrage bani de la unul din bancomatele din zonă.
Primul obiectiv de pe listă a fost Moscheea Albastră. Moscheea Albastră a fost construită în perioada 1609-1616 în timpul domniei sultanului Ahmed I. Denumirea moscheii vine de la cele peste 20.000 de placi de faianță de culoare bleu din interior. Ca în orice moschee trebuie să te descalți, chiar dacă afară este frig și mai și plouă. Oricum se pare că turcii au dat dovadă de bun simț, punând la dispoziția vizitatorilor niște cipici de plastic. Au fost destul de utili pe umezeala aceea. Interiorul moscheii este compartimentat, astfel încât turiștii sa nu aibă acces decât într-o jumătate din interiorul imens.
După moscheea Albastră mi-am continuat traseul câțiva zeci de metri mai departe și am intrat la Hagia Sofia. După o coadă destul de mare la intrare (tarif de vizitare 20 Lire), am reușit să scap de ploaia măruntă și rece și să intru în ”moschee”. Moscheea a fost construită sau mai bine zis amenajată pe structura unei biserici de referință pentru ortodoxia Imperiului Bizantin, biserică a cărei formă finală a fost dată în 537 în vremea împăratului Iustinian I.
După cucerirea Constantinopolului de către Sultanul Mahomed (Mehmed) al II-lea, prin 1453, acesta a dat ordin ca biserica Sfânta Sofia să fie transformata în moschee. Ulterior i-au fost adăugate și 4 minarete. În prezent interiorul prezintă o combinație cel puțin stranie între elemente religioase creștine și musulmane. Mi-ar fi plăcut să fie mai multă lumină, așa încât pozele să fie mai elocvente, însă chiar și așa este destul de impresionantă prin măreția sa, pe de o parte și combinația de religii pe de alta.
Într-un final m-am întors la ploaia măruntă de afara și am pornit mai departe pe linia de tramvai până la parcul care adăpostește Muzeul Topkapi (tarif de vizitare 20 lire). Aici nu era coada mare ci doar disconfortul cu scanarea bagajului, adică în cazul meu a genții foto. Palatul a fost ctitorit de Sultanul Mehmet al II-lea, fiind început în 1459 și finalizat în 6 ani. Complexul este format dintr-un ansamblu de mai multe clădiri mici și curți interioare și a fost reședința sultanilor otomani vreme de vreo 400 ani (din 1465 până în 1856). În prezent el este unul dintre cele mai impresionante muzee din Istanbul, găzduind o serie întreagă de colecții de tot felul și săli cu diferite utilități ale vechiului imperiu. Habar nu am dacă le-am văzut pe toate, întrucât atenția mi-a fost distrasă de frigul din ce în ce mai persistent.
Odată cele 3 obiective vizitate mai rămânea un singur obiectiv important în zonă și anume Cistena. Așa ca după ce am savurat un cornet de castane coapte (și calde) am coborât în subteran (tarif de vizitare 10 lire). Cisterna sau bazilica Cisterna reprezintă un complex de bazine de apă construite acum vreo 600 ani în vremea Imperiului Bizantin condus de Împăratul Iustinian. Cisterna are dimensiuni imense (aproximativ 138 m lungime și aproape 65 m pe lățime) și poate stoca circa 80000 metrii cubi de apă. Tavanul este susținut de 336 coloane de marmură cu înălțimea de 9 metrii, dispuse în 12 rânduri cu câte 28 coloane fiecare. Dincolo de aceste date tehnice Cisterna este o construcție impresionantă și un obiectiv turistic pe măsură. În plus mi-a oferit șansa să mă mai încălzesc puțin.
Accesul în interior este destul de ușor pe punți de beton. Atracția mare o reprezintă în schimb două coloane din partea de nord-vest (adică în spate stânga) sculptate cu imaginea Meduzei. Originea lor este necunoscută. De remarcat este și faptul că deși se pare că inițial ele au fost așezate în poziție normală, acum sunt amplasate cu susul în jos, astfel încât să se nege puterea Gorgonelor. În schimb, în colțul diametral opus se pare că sunt alt tip de coloane, mai puțin spectaculoase, probabil restaurate prin tehnologii 100% moderne.
După aceste minunății am plecat mai departe să văd și eu Bosforul pentru prima dată. Nu mi-a luat mult timp să ajung acolo, însă vântul, frigul și umiditatea ridicată mi-au cam pus capac, așa că am renunțat repede la plimbarea propusă pe faleză. La întoarcere m-am oprit într-o ceainărie pentru un ceai fierbinte și niște prăjituri (un gen de baclavale). Atât cele vreo 2 ceaiuri băute cât și baclavalele au fost excelente. Din fericire pentru vizitatori există numeroase astfel de ceainării în zona turistică a Istanbulului.
După ce m-am încălzit câtuși de cât am pornit spre următoarea mea destinație și anume bazarul din Istanbul. Probabil mulți concetățeni au făcut afaceri în anii 1990 în acest bazar. Se spune că este unul dintre cele mai mari bazare acoperite din lume, cu cele 58 străzi ale sale și 4000 de magazine. Construcția sa a început în anul 1455 și a fost inaugurat în 1461 de către același Mahomed, cuceritorul Constantinopolului. Pentru mine a fost un refugiu bun împotriva frigului. Din nefericire pentru vânzătorii turci nu am cumpărat nimic (eram doar în escală spre China), cu bagaj de mână (plin ochi) și nu voiam să ajung la destinație cu alt tip de bagaj. În schimb nici vânzătorii nu au fost agresivi, adică nu mi-au deranjat plimbarea în niciun fel. Nu știu dacă aș fi avut ceva de cumpărat: tot felul de khich-uri și haine contrafăcute. Poate data viitoare.
Când s-a lăsat seara am pornit să mănânc ceva soft și să mai beau 2 ceaiuri, după care am pornit spre aeroport, pentru zborul spre China. Brrrrr ce frig a fost !!!!
Leave a Reply