Insulele Ballestas reprezintă un grup de insule stâncoase, de mici dimensiuni din apropierea orașului Paracas, situat în provincia Pisco din regiunea Ica, la o distanță de circa 250 km sud de Lima.
Aceste insule, dintre care cele mai mari sunt Ballesta Norte, Ballesta Central și Ballesta Sur, reprezintă un important sanctuar pentru fauna marină, aici regăsindu-se colonii importante de păsări, pinguini Humboldt, dar și două specii de foci. Importanța acestor insule pentru biodiversitate a făcut ca localnicii să le prezinte ca ”Micul Galapagos”.
Coloniile numeroase de păsări au făcut ca Insulele Ballestas să reprezintă o sursă importantă de guano, acesta fiind folosit încă de pe vremea incașilor. Apogeul exploatării de guano de pe insule a fost însă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, perioadă în care întreg ecosistemul insulelor a suferit modificări, cu impact asupra speciilor de păsări. Pentru protecția acestei resurse economice, la începutul secolului al XX-lea, în anul 1909, a fost creată Compañía Administradora del Guano (Compania de Administrare a Guano-ului), cu scopul de a restabili populația de păsări de pe insule, de a proteja mediul natural și de a gestiona extracția de guano. Extracția de guano s-a redus semnificativ la jumătatea secolului al XX-lea, ca urmare a apariției îngrășămintelor sintetice, în prezent exploatarea acestuia fiind limitată la trei luni pe an, ca parte a măsurilor de protecție stabilite în vederea menținerii ecosistemului păsărilor marine. Deși aflate în proximitatea Rezervației Naturale Paracas, protejată încă din anul 1975, Insulele Ballestas au primit statut de protecție ca arie protejată marină mult mai târziu, în anul 2009, când au fost incluse în Sistemul de Rezervații Naționale a Insulelor, Insulițelor și Punctelor de extracție a Guano.
Insulele Ballestas sunt accesibile din localitatea Paracas de unde se organizează excursii, care durează de obicei 2 ore. Acestea reprezintă principala atracție turistică din Paracas, majoritatea vizitatorilor venind aici exclusiv pentru vizitarea acestora, deși Rezervația Naturală Paracas oferă la rândul ei numeroase oportunități pentru vizitare. Din fericire, organizatorii excursiei noastre au reușit să facă un program în care să combine și o scurtă vizită în Rezervația Naturală Paracas.
Drumul spre insule trece pe lângă Peninsula Paracas, unde se poate observa El Candelabro, o inscripție de mari dimensiuni, ale cărei origini reprezintă încă un mister. Contactul cu insulele a fost unul impresionant, având ocazia să vedem fără niciun fel de dificultate colonii importante de păsări sau foci. În opinia mea, punctul culminant a fost dat de cei cinci pinguini Humboldt, pe care i-am văzut cățărați pe o stâncă, fiind pentru prima dată când am văzut pinguini în mediul lor natural.
Alături de fauna specifică, pe una din insule se observă și facilitățile folosite la extracția guano-ului, care ne reamintește că insulele au fost exploatate din punct de vedere economic de-a lungul timpului.
Am petrecut în zona insulelor circa o oră, însă impresia generală a fost că am stat doar 5 minute, deși aș fi petrecut liniștit o zi întreagă privind coloniile de păsări și foci de aici. În plus, vizita a fost facilitată și de vremea bună și marea relativ liniștită, deși în zonele dintre insule sunt curenți destul de mari.
[Vizitat în 18.03.2016]
Leave a Reply