Fortăreața Belvoir este situată la o altitudine de cca 500 m deasupra nivelului mării și ceva mai puțin față de valea râului Iordan, oferind o priveliște foarte bună asupra văii. Aceasta a fost și motivul alegerii locației, de către Cavalerii Sf. Ioan, care a construit fortăreața în anul 1168, pentru a preveni un atac asupra Ierusalimului prin valea râului Iordan.
Cavalerii Sf. Ioan au fost un ordin militar care provenea dintr-o frăție fondată la Ierusalim de negustorii din Amalfi și numită după Sfântul Ioan Botezătorul. Datorită activității lor în favoarea pelerinilor, Cavalerii erau cunoscuți și sub numele de Ospitalieri. Aspectul militar al ordinului a căpătat o importanță majoră spre sfârșitul secolului al XII-lea, când a crescut amenințarea musulmană asupra statelor creștine.
Fortăreața Belvoir a fost cucerită în 1189, de armata lui Salah al-Din (Saladin), după un asediu care a durat aproape un an și jumătate pornit după ce anterior cucerise Ierusalimul. Pănă în anul 1219, fortăreața a fost ocupată de arabi, iar în 1220, rămășițele cetății au fost dărâmate de sultanul dinastiei Ayyubide din Damascului, care se temea că o nouă cruciadă ar putea readuce Regatul Ierusalimului la starea anterioară. În 1241, fortăreața a intrat în posesia francilor, care au controlat-o până în 1263.
Fortăreața are două secțiuni principale: fortăreața exterioară cea interioară. Partea exterioară are un zid dreptunghiular și este înconjurată pe trei laturi de un șanț tăiat în stâncă, de 20–25 m lățime și 12 m adâncime. Aceasta a înconjurat o fortăreață interioară cu patru turnuri de colț și unul pe zidul de vest.
Deși, foarte puțin vizitată, impresia de ansablu este că fortăreața este destul de bine conservtă și restaurată și în mod cert merită un număr mai mare de turiști. În plus, drumul care duce la fortăreață, se asfalta chiar când am fost noi acolo. Fortăreața este inclusă pe lista biletului combinat, pe care l-am cumpărat pentru toate parcurile/siturile arheologice din Israel.
[Vizitat în 30.11.2017]
Leave a Reply