Erevan

Erevan este capitala Armeniei și cel mai mare oraș din această țară. Deși acesta este unul dintre cele mai vechi orașe din lume locuite continuu, Erevan este capitală a Armeniei numai din 1918, multe dintre capitale mai vechi, cum ar fi Ani, Van etc, regăsindu-se acum în Turcia.

Istoria Erevanului datează din secolul VIII î.e.n., odată cu fondarea cetății Erebuni în 782 î.e.n. de către regele Argiști. Erebuni a fost „proiectat ca un mare centru administrativ și religios, o capitală complet regală”.

Orașul s-a dezvoltat ca un centru important al comerțului și a avut o istorie destul de zbuciumată. De-a lungul istoriei sale, orașul a fost sub stăpânirea romanilor, arabilor, mongolilor, turcilor, perșilor, georgienilor și rușilor. În 1582 orașul a căzut în mâinile turcilor, în 1604 în mâinile perșilor și în cele din urmă în 1827 în mâinile rușilor.

În prezent orașul este un mixt între vechi și nou, cu clădiri sovietice și locuri de promenadă moderne. În centrul orașului se găsește Piața Republicii unde se găsesc unele dintre cele mai importante clădiri din oraș: Clădirea Guvernului, Muzeul de Istorie și Galeria Națională de Artă sau Marriott Hotel Armenia. Zona este plină de reztaurante, terase și magazine de suveniruri, iar pe o parte se concentrează pe o suprafață restrânsă o mulțime de vânzători de excursii în toată Armenia.
Dincolo de Piața Republicii este Northern avenue, o stradă pietonală plină de magazine moderne. Nu departe de Northern avenue se găsește clădirea Operei Naționale, de unde se ajunge destul de repede la Cascade.

Cascadele sunt un complex arhitectural format cinci terase amenajate și decorate în stil Art Deco. Masterplanul pentru această structură a fost elaborat încă din 1924, dar platforma pentru trepte, cascade și paturi de flori a fost pregătită abia în anii 1960. În 1980 a început construcția zonei, care s-a suspendat din cauza prăbușirii URSS, a războiului și a altor evenimente. În cele din urmă, construcția a fost finalizată în 2002. Zona este deosebit de pitorească și oferă o priveliște interesantă atât asupra orașului, cât și asupra Araratului.

La baza Cascadelor este un mic parc cu mai multe statui, unele dintre ele ale unor sculptori celebri, cum ar fi Botero, a cărui statuie am văzut-o anterior și în Medellin. Binenînțeles că din zonă nu lipsesc nici restaurantele, aici fiind o altă zonă a Erevanului plină atât de turiști, cât și de localnici.

Nu departe de Piața Republicii se găsește și Parcul Vardanyan, un parc făcut cadou Erevanului, de către familia Vardanyan, la aniversarea a 2800 de ani de la înființarea orașului. Parcul nu este mare, este foarte frumos, iar statuile sunt ceva inedit. În fiecare an, fântânile din parc sunt luminate din primăvară și până în toamnă, în funcție de starea vremii, însă în zilele petrecute la Erevan nu le-am prins aprinse.

Chiar dacă nu am vizitat Muzeul Național de Istorie, am reușit să vizitez Muzeul de Istorie al Erevanului, un muzeu micuț amplasat nu departe de Parcul Vardanyan și de unde se pot afla mai multe informații despre istoria Erevanului.