În anul în care România și Bulgaria au devenit state membre ale Uniunii Europene, mai mulți experți din cele două țări au fost invitați pentru o vizită tematică în Olanda. Unul dintre obiectivele vizitate a fost Parcul Național De Groote Peel.
Parcul este situat la granița dintre provinciile olandeze Brabantul de Nord și Limburg și la ceva distanța de Amsterdam sau Haga. Deși Olanda nu e mare, dacă nu aș fi făcut parte din grupul respectiv, nu cred că mi-aș fi programat vreodată vreo viztă în zonă, fiindcă nu prea sunt opțiuni de combinat cu altceva.
Parcul are o suprafață de circa 1500 ha și reprezintă una dintre ultimele zone de turbării neafectate de agricultură. În același timp, parcul este una dintre cele mai importante zone umede din Olanda, cu peste 200 specii de păsări.
În centrul de vizitare de la intrare se pot găsi suficiente informații despre parc, biodiversitate dar și despre problemele de management cu care se confruntă, cum ar fi poluarea cu nitrați, o consecință indirectă și nefericită a numărului foarte mare de ferme de porci din zonă.
Vizitarea parcului se face pe trei trasee turistice, cu o lungime de 2,5 km, 3 km și 6 km. Pentru noi s-a optat pentru unul dintre traseele mai scurte. Acesta a inclus și niște puncte de observație (o punte/platformă și un foișor) și tranversarea turbăriei pe o punte de lemn. Din păcate, în perioada anului în care am vizitat parcul (la mijlocul lunii decembrie) nu am reușit să vedem prea multe păsări (mai degrabă aproape deloc), iar vegetația a fost uscată, dând mai degrabă impresia unor grămăjoare de fân. În orice caz, eu cred că parcul merită vizitat, mai ales dacă se merge într-o altă perioadă a anului, cu vegentația înverzită și păsările în zonă.
[Vizitat în 11.12.2007]
Leave a Reply