După o oprire la Iksan, pentru vizita clasterului de acolo al situl istoric Baekje și o escală la Nonsan pentru vizita Academiei neo-confuciene Donam din dinastia Joseon (Seowon), următoarea mea destinație a fost Buyeo. De la Doman (situat în afara orașului Nonsan), am luat un autobuz local care m-a lăsat în autogara. Aici am încercat inutil să obțin vreo informație despre vreun autobuz spre Buyeo, cu toată bunăvoința localnicilor și nici n-am reușit să înțeleg ceva din mersul autobuzelor listat în autogară. După vreo jumătate de oră a pornit un autobuz care părea că merge în direcția mea, așa că am pornit. Drumul a urmat o șosea de țară, iar în mai puțin de o jumătate de oră GPS-ul mi-a arătat că trecem prin fața Mormintelor Regale din Neungsan-ri, așa că m-am oprit aici. Logo-ul UNESCO, este chiar lângă stație și se vede și din autobuz.
Accesul în sit se face pe bază de bilet, însă spre nemulțumirea mea am constatat că nu pot folosi cardul (nici cardul Revolut și nici vreunul din cardurile românești), așa că am folosit cash (prețul biletului 1200 won).
Imediat după intrare accesul spre morminte urmărește o aleea ”decorată” interesant cu o scurtă trecere în revistă a istoriei Regatului Baekje. După vreo 100 m aleea a ajuns în partea superioară a dealului, unde se găsesc șase morminte aranjate în două rânduri (câte 2 movile pe rând). Cel de-al șaptelea mormând este situat la circa 50 m distanță, la nord de cele șase morminte. Din nefericire, mormintele originale sunt închise publicului. Excavarea mormintelor a fost făcută în 1915 și 1917, însă se pare că acestea au fost jefuite cu mult timp înainte, singurele descoperiri arheologice limitându-se la ornamente de bronz aurit pentru cap și niște centuri.
În anii 1990, la vest de mormintele regale au fost descoperite ruinele unui templu, ceea ce a reconfirmat faptul că mormintele din Neungsan-ri a aparținut familiei regale a Baekje în perioada Sabi. În apropierea ruinelor a fost amenajat un mic muzeu, cu panorui informative care oferă informații suplimentare. Tot în partea de vest a complexului se vede și o secțiune a zidului orașului.
Următoarea escală am făcut-o la Zidul orașului Naseong. Practic, după ce am ieșit de la complexul cu mormintele, am mers vreo două sute de metri spre Buyeo, am traversat o șosea expers (pe la semafor) și am ajuns în zona zidului. Nu există un centru de vizitare, iar accesul la zid este liber. Există un panou informativ și cam atât, așa că am pornit mai departe spre Buyeo.
M-am întors la șoseaua paralelă cu drumul expres, iar după ce am așteptat puțin un autobuz, am decis să merg spre jos. După mi bine de o jumătate de oră am ajuns la intrarea în Situl arheologic din Gwanbuk-ri și Cetatea Busosanseong (tarif intrare 2000 won și nici aici n-am putut folosi cardul). Vizita presupune o plimbare printr-un parc amplasat pe un deal din nordul orașului Buyeo, cu scurte opriri la punctele de atracție.
Unul dintre principalele puncte de atracție este pavilionul și stânca Nakhwaan (faleza florilor căzute), despre care se crede că este locul în care doamnele Regatului Baekje s-au sinucis sărind de pe stâncă în timpul invaziei armatei Shilla. Mi-am continuat vizita coborând spre Templul Goransa, un mic templu situat sub stânca Nakhwaan de lângă râul Baengma. Se pare că numele templului provine de la gorancho, o plantă medicinală care crește în apropiere. Cu toate acestea, templul este mai cunoscut pentru iszvorul din spatele templului. Legendele locale spun că o cană din această apă te face cu 3 ani mai tânăr. Există și o legendă veche conform căreia un bătrân a devenit copil după ce a băut prea multă apă. Pe mine nu știu dacă m-a întinerat, dar apa a fost foarte bună, după o zi însorită și efortul depus. În plus, mie mi-au plăcut scenele pictate pe templu. După vizită am plecat înapoi spre ieșirea din parc, iar de aici am pornit spre templul Jeongnimsa, situat la vreun kilomentru distanță, în centrul orașului Buyeo.
La Templul Jeongnimsa am ajuns cu vreo 30 minute înainte să se închidă și să se întunece (prețul biletului a fost 1500 won și bineînțeles că au fost probleme cu cardul). Templul Jeongnimsa a fost construit în zona centrală a capitalei existente în perioada Sabi. Imediat după intrare, privirea este atrasaă de o pagodă de piatră, cu cinci niveluri și vreo 8 m înălâime, rămășițe a ceea ce a fost cândva un templu important. În apropierea pagodei este o construcție în interiorul căreia se află o statuie a lui Buddha, înaltă de 10 metri. În cele din urmă am avut timp și de o scurtă vizită în muzeul din cadrul complexului care, spre ghinionul meu, avea numai informații în limba coreeană.
Deja se înserase, așa că am pornit spre autogara aflată la mai puțin de un kilometru. Cum deja mă obișnuisem pe parcursul zilei, nu era niciun autobuz spre Gunsan, așa că am optat spre Seocheon. A mers și cardul. Din păcate am pierdut primul autobuz, așa că am avut timp să mă opresc pentru prima masă a zilei, o specialitate locală care habar n-am ce nume avea, dar care a fost chiar bună. Când am plecat era deja noapte, dar drumul spre Seocheon a durat numai 30-40 min. În Seocheon am ami așteptat vreo 30 minute și am luat un autobus local, care spre surpriza mea nu m-a lăsat la autogară, ci am mers mai departe și m-a lăsat lângă hotel, ceea ce a fost bine, deși drumul a durat mai mult de o oră.
[Vizitat în 13.10.2019]
Leave a Reply