Aït Ben Haddou este un ksar situat la circa 30 de km de Ouarzazate, la marginea deșertului. Un ksar este o așezare fortificată de origine berberă, care are în interior multe case din chirpici, denumite kasbah-uri. Ait Ben Haddou este cel mai bine conservat complex de kasbah și cel mai cel mai important ksar din Maroc și, probabil, unul dintre cele mai importante monumente din această țară.
Istoria ksarului Aït Ben Haddou este destul de veche, el purtând numele întemeietorului său, Ben Haddou, care se spune că și-a stabilit un trib aici, în anul 757. Construcția actualului ksar datează însă din secolul al XVII-lea, când orașul a câștigat importanță strategică în nordul Africii. Aici era un loc de popas foarte important al negustorilor care călătoreau între Marrakech și Sahara.
Una dintre principalele caracteristici ale ksarului Aït Ben Haddou este standardul de conservare și autenticitate care l-a caracterizat până în prezent, clădirile de aici fiind întreținute folosindu-se aceleași tehnici și materiale (chirpici, pământ, paie și lemn) ca la început. Utilizarea cimentului și betonului este strict interzisă în ksarul Aït Ben Haddou. Acest lucru, dar și faptul că unele case (kasbah) sunt încă locuite în mod tradițional, a făcut ca Aït Ben Haddou să fie inclus pe lista UNESCO a siturilor Patrimoniului Mondial în anul 1987.
Pe lângă istoria sa legată de rutele cometciale din nordul Africii, ksarul Aït Ben Haddou are și o istorie mai recentă, aici fiind fimate o serie de filme celebre, printre care Lawrence al Arabiei (1962), Isus din Nazaret (1977), Mumia (1999), Gladiatorul (2000), Alexandru cel Mare (2004) sau Game of Thrones (2011), alături de multe altele.
Aït Ben Haddou este situat la circa 180 km de Marrakech și am ales să vin aici imediat după ce am aterizat și am făcut o scurtă vizită la Grădina Menara (Jardin de la Menara) situată nu departe de aeroport. Drumul traversează munții Atlas prin pasul Tizi n’Tichka situat la circa 2260 m altitudine. Peisajul este unul spectaculos, cel puțin atât cât se vede din mașină și cred că merită făcute câteva opriri, eventual și ceva canioane. Fiind o zonă montană, drumul este plin de serpentine, iar tot traseul a fost o combinație între asfalt proaspăt turnat și șantier plin de gropi, ceea ce a făcut condusul destul de dificil, mai ales după ce s-a lăsat întunericul.
La Aït Ben Haddou m-am cazat la Hôtel Lakasbah, hotel situat chiar în fața ksarului, acesta fiind neiliminat deloc. După micul dejun am pornit să vizitez situl, pornid pe drumul care traversează albia secată a râului Ounila. Aici am fost întâmpinat de o haită mare și descurajantă de câni, lucru care mi-a adus aminte de vremurile ”bune” din Regie. Noroc cu un localnic, care i-a alingat cu tradiționala metodă universală: aruncând cu pietre după ei, lucru care m-a costat mai târziu un suvenir cumpărat la suprapreț.
Așezarea este un labirint de străzi în care cei câțiva localnici te invită fie să le vizitezi casele, bineânțeles contra cost, fie să cumperi suveniruri, mai ales covoare tradiționale. Am profitat din plin de faptul că eram primul turist al zilei, luând la rând fiecare străduță și vizitând două dintre case. Întreaga vizită a durat mai puțin de 3 ore, însă cred că a meritat din plin vizita, în ciuda faptului că am condus mai bine de 350 km doar pentru acest obiectiv, însă am plecat mai departe spre următorul obiectiv, vârful Toubkal.
[Vizitat în 06.10.2022]
Leave a Reply